Istorie
Povestea noastra
Povestea Taverna Sarbului este o poveste de familie: un tata antreprenor, Dragan, care a transmis mai departe pasiunea pentru ospitalitate, pentru oameni si pentru lucrurile bine facute fiicei sale, Ana, care a crescut odata cu Taverna Sarbului. Inceputa acum 20 de ani, povestea Taverna Sarbului a devenit una de succes, cu prieteni fideli in toata tara, care ii trec pragul, intr-o veritabila calatorie culinara, fara sincope si fara granite, pentru ca, nu-i asa? Gusturile bune nu au nevoie de viza!
Primul restaurant
Primul restaurant Taverna Sarbului s-a deschis in 2002, la Sinaia si a devenit rapid un popas turistic de neratat, revitalizand astfel turismului local. Meniul traditional sarbesc, prospetimea preparatelor si modul de servire au atras imediat oaspetii si au adus restaurantului un bun renume. A urmat deschiderea unui restaurant purtand acelasi nume la Bucuresti, in 2004, urmat apoi de un altul la Drobeta Turnul Severin in 2008.
Mentinem viu spiritul sarbesc
Inca de la inaugurare, restaurantul Taverna Sarbului si-a propus sa redea atmosfera tipic sarbeasca a veacurilor trecute, de la constructia si mobilierul de lemn, la politele impodobite cu vase din arama si ceramica, imortele, linguri de lemn. La noi platourile sunt mereu incarcate de mancaruri preparate dupa retete originale; slibovita e tare si muzica viguroasa a tarafului si fanfarei ce l-a inspirat pe Bregovic e nelipsita.
Meniul nostru
Cand este vorba de mancare, totul este „specialitatea casei”. Bucatarii sunt sarbi si pregatesc preparatele din meniul cu specific sarbesc respectand intru totul retetele originale transmise din generatie in generatie. Bucatele au gust, sunt intotdeauna proaspete iar carnea este pregatita pe gratar cu carbuni, „ca pe vremuri”. Meniul este alcatuit in special din preparate din carne, deosebit de gustoase si, mai ales, portii mari, astfel incat cu greu le dovedesti.
Nicaieri ca la Taverna Sarbului
De la noi pleci incantat din toate punctele de vedere, bucuros ca mai exista asa localuri, calde, intime, prietenoase, si cu dorinta de a reveni din nou si din nou, pentru ca „nicaieri nu este ca la Taverna Sarbului”.
